Sistemul de Operare Linux – O alternativă fiabilă



1. Scurt istoric:

Linux este un sistem de operare modern şi complex, pe 32 şi 64 de biţi, care rulează pe marea majoritate a platformelor hardware existente. Istoria Linux-ului începe în 1991 pe când creatorul sau Linus Torvalds, student fiind, folosea Unix la Universitatea din Helsinki. Fiindcă Unix-ul începuse să fie comercial şi destul de scump, Torvalds, un programator de excepţie, a început să se gândească la scrierea propriului său sistem de operare care să fie asemănător Unix-ului însă să fie gratuit. 
În august 1991 Torvalds îşi face cunoscute planurile sale de a crea un sistem de operare gratuit pe lista de discuţii a Universităţii din Helsinki. El spunea modest că sistemul său de operare “este doar un hobby” şi ca nu va fi mare şi profesional. În octombrie 1991, Linux 0.01 – prima versiune – îşi face apariţia pe internet, iar Torvalds îi roagă pe cei care pot, să-i dea o mână de ajutor pentru a aduce noi funcţionalităţi sistemului său de operare. Aşa s-a născut Linux-ul aşa cum îl cunoaştem astăzi – restul este istorie, muncă, pasiune şi dorinţa de a face ceva aproape de perfecţiune. De la o mână de programatori entuziaşti s-a ajuns astăzi la sute de mii de oameni pe tot globul care îşi pun talentele în valoare lucrând la dezvoltarea Linux-ului. Dinamica de dezvoltare întrece orice sistem de operare, îmbunătăţiri sunt aduse zilnic, iar versiuni noi apar o data la câteva luni.


2. Ce înseamnă Linux:
Conceptele pe care se fundamentează sistemul de operare Linux sunt “comunitatea”, “open-source” şi “free software”. Comunitatea – pentru ca Linux-ul în sine este produsul comunităţii. În comunităţile virtuale ale dezvoltatorilor Linux de pe internet se frământă noile idei şi îmbunătăţiri, se găsesc soluţii la problemele care apar, se hotărăşte cine şi la ce anume va lucra, etc. . Există foarte multe comunităţi Linux unde se poate găsi sprijin rapid pentru diversele probleme pe care le întâmpină un utilizator . În ţara noastră, amintim comunitatea Linux RLUG (Romanian Linux Users Group; www.lug.ro ). Ideea de bază privind open-source este foarte simplă: atunci când programatorii au acces la codul sursa al unui program, atunci când pot modifica, redistribui codul sursa, acel software evoluează, devine mai performant. Oamenii îi aduc îmbunătăţiri, îl adaptează la necesităţile lor, repara unele erori de programare, de aceea produsul rezultat este mai bun – iar acest lucru se întâmplă cu o viteza ameţitoare. Conceptul de free-software este foarte bine explicat pe site-ul Free Software Foundation (Fundaţia pentru Software Liber; www.gnu.org ) de unde reies următoarele:
Software-ul liber este caracterizat de libertate şi nu de preţ. Pentru a înţelege conceptul, trebuie să ne gândim la libertate în sens de “libertate de exprimare” şi nu în sens de “intrare liberă”. Software-ul liber e caracterizat de libertatea acordată utilizatorilor săi de a-l utiliza, copia, distribui, studia, modifica şi îmbunătăţi. Mai exact, este vorba de patru forme de libertate a utilizatorilor săi: 1. Libertatea de a utiliza programul în orice scop. 2. Libertatea de a studia modul de funcţionare a programului, şi de a-l adapta nevoilor proprii. 3. Libertatea de a redistribui copii, în scopul ajutorării comunităţii. 4. Libertatea de a îmbunătăţi programul, şi de a pune îmbunătăţirile la dispoziţia publicului – inclusiv codul sursa - în folosul întregii societăţi. Exista mai multe tipuri de licenţe ale software-ului liber, dintre care amintim GPL ( General Public Licence) care respecta toate cele patru libertăţi expuse mai sus. Nu trebuie însă să confundam sistemul de operare cu diversele programe care rulează în acest mediu. Daca Linux-ul este sub licenţă GPL, nu înseamnă ca orice software făcut pentru acest sistem de operare trebuie să fie sub licenţa GPL. Software-ul poate fi cu licenţa GPL, licenţă GPL cu unele restricţii, sau licenţe incompatibile GPL. 

3. Caracteristicile Sistemului de Operare Linux:
Linux-ul conţine nativ toate caracteristicile pe care ar trebui să le aibă orice sistem de operare modern: 
 Multitasking ( o tehnica de a folosi un singur procesor pentru a îndeplini mai multe funcţii independente simultan)
 Memorie virtuala ( permite folosirea eficientă şi extensivă a memoriei RAM a calculatorului pentru îmbunătăţirea performantelor)
 Drivere de reţea TCP/IP ( pentru comunicaţii rapide prin reţea)
 Librării partajate ( permite aplicaţiilor să folosească în comun acelaşi cod)
 Capabilităţi multi-utilizator ( acest lucru înseamnă ca sute de persoane pot să folosească calculatorul în acelaşi timp, fie prin reţea, Internet, sau prin terminale conectate la porturile seriale ale acestui calculator, fără restricţii de licenţă )
 Portabilitate şi interoperabilitate ( funcţionează pe majoritatea platformelor hardware, toate sursele de cod fiind disponibile: Sun SPARC, Ultra SPARC, MIPS, PowerPC, HP PA-RISC, IBM S/390; suport pentru majoritatea sistemelor de fişiere)
 Securitate ( protecţia memoriei intre procese – un anumit program nu poate compromite întregul sistem de operare; kernelul poate filtra foarte eficient traficul prin reţea.) 


4. Avantajele folosirii Sistemului de Operare Linux:
 Este software liber şi gratuit, adică nu trebuie să plătim licenţe pentru a-l putea folosi, de asemenea poate fi modificat pentru a îndeplini anumite funcţii întrucât accesul la codul sursa este liber şi garantat prin licenţa GPL
 Suportul de comunicare în reţea este performant şi superior faţă de majoritatea sistemelor de operare. Datorita faptului ca dezvoltatorii Linux-ului colaborau prin internet, suportul de reţea a fost foarte repede introdus şi foarte bine implementat. Ca server, Linux-ul este o foarte buna alegere, deseori depăşeşte sisteme comparabile de la Microsoft şi majoritatea sistemelor Unix pe acelaşi hardware. De asemenea suportă majoritatea protocoalelor Internet precum posta electronica (e-mail), Telnet, Web, FTP, POP, IRC, NFS, NIS, s.a.
 Posibilitatea de a alege: niciodată în Linux nu vom fi obligaţi să folosim un singur software pentru a face un anumit lucru. Exista zeci de manageri de ferestre, zeci de clienţi de email, zeci de editoare de text, etc. unele sunt software liber, altele sunt comerciale, însă nimeni nu este constrâns să folosească doar un singur program din lipsă de opţiuni. Desigur că sunt unele excepţii, însă având în vedere dinamica de dezvoltare a Linux-ului şi a comunităţii open-source, programul pe care nu-l găsim poate să apară într-un timp foarte scurt.
 Securitate foarte bună: în zilele noastre când internetul nu mai este locul prietenos de la început, iar mulţi considera ca pot să facă orice în acest spaţiu virtual incluzând violarea intimităţii, furtul electronic, blocarea anumitor servicii internet, securitatea este o prioritate. Linux a fost construit cu gândul la securitate, de aceea viruşii pentru Linux sunt doar o problemă de teste de laborator, ei nu circulă efectiv prin internet; iar dacă un sistem Linux ar avea un virus ar fi afectat puţin, datorită modului de funcţionare al drepturilor de acces al fişierelor. Nu spunem că un sistem de operare Linux este invincibil în orice situaţie însă o politică de securitate eficientă este mult mai rapid şi cu costuri minime implementată pe Linux. De asemenea găurile de securitate sunt descoperite mult mai repede şi deci mai repede rezolvate decât pe alte sisteme de operare care nu oferă acces la codul sursă.
 Stabilitate: este pe deplin cunoscut faptul că sistemele Linux sunt foarte stabile; un calculator poate să funcţioneze luni de zile la capacitate maximă fără să se blocheze.
 Poate fi folosit în diverse scopuri: de la server de servicii Internet, server de tipărire, server de fişiere în reţeaua locala, la workstation de prelucrare grafica şi sistem de birou sau desktop. În ultimii ani Linux-ul a devenit un competitor serios pe piaţa de sisteme desktop, îmbogăţindu-şi suita de programe de birou şi multimedia, astfel încât multe firme de renume au adoptat soluţii Linux complete – de la servere la sisteme de birou.

5. Distribuţiile Linux
Un sistem de operare consista dintr-o mulţime de fişiere care fac o mulţime de lucruri diferite. Şi întrucât nu exista o Corporaţie Linux care să adune la un loc şi să distribuie aceste fişiere care formează Linux-ul, aceasta sarcina de a aduce pe piaţa un sistem de operare complet, împreuna cu aplicaţiile uzuale, a intrat în grija unui grup variat de entităţi – companii, universităţi, grupuri de utilizatori, chiar şi indivizi. Kernelul Linux împreuna cu colecţiile de aplicaţii formează o distribuţie. Oricine poate să îşi creeze însă propriul Linux, adunând la un loc diversele fişiere şi aplicaţii de care are nevoie şi să le facă să lucreze împreuna, însă este o munca nu tocmai uşoară pentru mulţi.
Majoritatea acestor distribuţii, indiferent de ce audienta ţintesc, consista în esenţa din aceleaşi elemente: kernelul Linux, programe de instalare pentru a instala efectiv sistemul de operare cu toate aplicaţiile pe un calculator, sistemul X Window care asigura interfaţa grafica, unul sau mai multe medii grafice de lucru tip desktop, şi o serie de aplicaţii, cum ar fi procesoare de texte, playere audio, jocuri, şi toate celelalte fişiere pentru ca aceste aplicaţii să ruleze. Ceea ce face fiecare distribuţie diferita este software-ul incorporat în kernel, cum ar fi anumite drivere, precum şi alte funcţionalităţi de utilizare şi configurare. Unele distribuţii sunt mai potrivite pentru utilizatorii casnici datorita uşurinţei în utilizare. Mandriva, Ubuntu, Fedora/Red Hat, SuSE, sunt probabil cele mai populare în acest sens. 




UBUNTU
Ubuntu a apărut pe scena distribuţiilor Linux ca o furtuna. Şi-a făcut apariţia în maniera marilor jucători: mai întâi a observat atent toate distribuţiile majore, a învăţat din greşelile lor şi a combinat cele mai bune trăsături ale lor intr-un produs superior. Cu un ciclu de dezvoltare de 6 luni, pachete software actualizate, site-uri de descărcare rapide, documentaţie foarte buna, chiar şi cd-uri gratuite şi livrare gratuita oriunde în lume pentru cei interesaţi de distribuţie – acesta este Ubuntu.
Proiectul este fondat de către Mark Shuttleworth. Pentru aceia care nu au auzit niciodată acest nume, Mark este un antreprenor sud-african, care a făcut avere vânzându-şi compania Thawte Consulting, către Verisign pentru 575 milioane de dolari în 1999. Se pare ca este o persoana generoasa: după vânzare, a dat fiecărui angajat cca. 163000 dolari. De asemenea a înfiinţat câteva iniţiative educaţionale şi open-source în Africa de Sud, incluzând şi Go Open Source. 
Pe partea tehnica, Ubuntu este bazat pe Debian Sid ( ramura instabila), dar cu multe pachete actualizate, inclusiv ultimele pachete Gnome. Distribuţia este orientata spre desktop şi servere. Una din configuraţiile implicite este aceea ca contul de „root” – sau superuser este dezactivat; primul utilizator creat după instalare poate dobândi privilegii de superuser prin comanda „sudo”. Aceasta măsura, deşi poate suna ca o inconvenienţa, trebuie să fie aplaudata deoarece încurajează practici bune de securitate.
Pro: O comunitate excelenta de dezvoltatori şi utilizatori; ciclul de dezvoltare fix şi perioada de suport;
Contra: Liderii Ubuntu nu au încă formata o strategie clara a modelului de afacere.
Management de pachete: APT (DEB)
Download gratuit: Da






Mandriva Linux

Mandrakelinux, creata iniţial de Gaël Duval este o distribuţie care a cunoscut o popularitate foarte mare din momentul apariţie sale în iulie 1998. Dezvoltatorii au pornit de la Red Hat Linux, au trecut de la Gnome la KDE, şi au adăugat un installer foarte uşor de folosit, dărâmând mitul ca Linux este greu de instalat. Posibilităţile extinse ale Mandrake de detecţie hardware şi utilitarele de partiţionare sunt considerate a fi cele mai bune din universul distribuţiilor Linux, iar mulţi utilizatori au găsit în Mandrake sprijinul şi utilitarele care le lipseau în alte distribuţii. Mandrakelinux a evoluat încontinuu, beneficiind şi de suportul activ al comunităţii devenind o distribuţie foarte populara printre începători şi printre utilizatorii care caută o alternativa desktop gratuita pentru acasă. Procesul de dezvoltare Mandrake este transparent tuturor, cu noi pachete care apar zilnic pentru testare. Listele de email-uri de beta testeri sunt foarte active, însă în ciuda acestui fapt este destul de greu să primeşti în timp scurt un răspuns la o problema sau un bug semnalat.
Rezultatul acestui tip de dezvoltare foarte activ este o distribuţie „dotata” cu ultimele noutăţi în materie. Însă ca revers, utilizatorii pot observa mai multe bug-uri şi probabil mai putina stabilitate ca alte distribuţii. Majoritatea găseşte acest „compromis” acceptabil pentru un sistem desktop, mereu în pas cu ultimele noutăţi software – iar problemele de instabilitate ocazionala a unei aplicaţii este ceva cu care pot să trăiască.

Pro: Interfaţa prietenoasa, utilitare grafice de configurare, suport foarte bun din partea comunităţii
Contra: Unele release-uri conţin bug-uri, datorita testării insuficiente, şi sunt disponibile iniţial doar membrilor MandrakeClub
Mangement de pachete: urpmi (RPM)
Download gratuit: Da







Fedora Core
Pentru mulţi, numele RedHat reprezintă cel mai bine Linux-ul întrucât este compania cea mai mare şi mai cunoscuta care produce o distribuţie de Linux. Fondata în 1995 de Bob Young şi Mark Ewing, RedHar Inc. a devenit încet o companie mare şi profitabila, datorita suportului tehnic şi distribuţiei Red Hat Enterprise dedicata serverelor. Totuşi, Red Hat 9 a fost ultima distribuţie din linia RedHat, care a fost înlocuita de Fedora Core în 2003. Deşi Fedora este sponsorizata oficial de RedHat, este dezvoltata prin participarea comunităţii, noile versiuni apar des, şi este o baza de testare pentru RedHat Enterprise Linux. Fedora Core păstrează utilitarele grafice de instalare şi configurare caracteristice Red Hat împreuna cu cele mai noi pachete software populare. Pachetele software sunt uşor de updatat prin Red Hat Network şi utilitarul RPM. O gama variata de servicii de asistenta tehnica şi produse enterprise sunt disponibile din partea companiei şi, chiar daca nu sunt întotdeauna ieftine, sunt o garanţie a calităţii asigurate de un personal bine pregătit. Compania are şi un program de certificare RHCE ( Red Hat Certified Engineer ). Toate aceste lucruri au condus la faptul ca Red Hat este acum un nume recunoscut în industria IT.

Pro: este o distribuţie foarte populara, suport foarte bun din partea comunităţii, multe îmbunătăţiri aduse de Red Hat
Contra: Fedora Core este urmaşul Red Hat Linux şi nu mai este dezvoltata doar de Red Hat Inc., este o baza de testare pentru RH Enterprise Linux, anumite programe noi nu sunt suficient testate, suport multimedia redus implicit 
Mangement de pachete: up2date ( RPM), YUM (RPM)
Download gratuit: da



SuSe Linux
SuSe este o alta companie importanta în lumea Linux, care s-a axat în special pe segmentul Desktop, deşi în ultima vreme are şi produse pentru segmentul enterprise al pieţei. Distribuţia se caracterizează printr-un program de instalare foarte bun şi prin unelte de configurare avansate gen YaST, dezvoltate de programatorii SuSE. Documentaţia care însoţeşte distribuţia, este considerata cea mai completa şi pe înţelesul tuturor. Distribuţia a câştigat mult teren în special în Europa şi în America de Nord, însă nu este comercializata în Asia şi alte părţi ale lumii. SuSE a fost cumpărata de cunoscuta companie Novell în 2003, care a menţinut şi a sporit linia de produse SuSE, susţinând de asemenea şi comunitatea Open Source la diverse proiecte. 
Procesul de dezvoltare SuSE Linux este netransparent comunităţii, şi nu sunt oferite versiuni beta spre testare. Compania are o politica de piaţa de a nu face disponibila o versiune de distribuţie pentru download decât după 1 - 2 luni după ce a fost pusa în vânzare la distribuitori. Distribuţia se caracterizează printr-o larga paleta de software ( de obicei are 5 CD-uri)şi suport hardware foarte bun. 

Pro: realizare îngrijita, programe bine testate, unelte de configurare avansate
Contra: disponibila doar prin distribuitori de software, şi instalare prin FTP ( la 1 -3 luni după apariţie)
Mangement de pachete: YaST (RPM)
Download gratuit: SuSE nu a oferit niciodată imagini ISO pentru download pana la versiunea 9.1 Personal Edition care a apărut pe FTP-ul oficial la 2 luni după apariţia oficiala. Ediţia Professional este disponibila prin instalare prin FTP, de obicei după 1 -3 luni după apariţia oficiala. Instalarea prin FTP nu este dificila, însă necesita o conexiune rapida la internet.




Debian Linux

Debian GNU/Linux început de Ian Murdock în 1993, este un proiect complet non comercial, probabil în forma cea mai pura a idealurilor care stau la baza mişcării de software liber. Sute de dezvoltatori voluntari contribuie la proiect, care este bine administrat şi întreţinut rezultând o distribuţie de calitate, cunoscuta sub numele de Debian.
În orice moment al procesului de dezvoltare exista trei ramuri principale: „stable”, „testing” şi „unstable” (cunoscut şi ca „sid”). Când o noua versiune a unui pachet software apare, este pus în ramura „unstable” pentru primele testări. Daca trece testele, pachetul este mutat în ramura „testing”, unde sunt derulate teste serioase care durează mai multe luni. Aceasta ramura este declarata „stable” după teste foarte amănunţite. Ca rezultat al acestui proces, distribuţia Debian ramura „stable” poate fi considerata foarte stabila, însă nu foarte la curent cu pachetele software. În timp ce ramura „stable” este perfecta pentru servere cu rol cheie, majoritatea utilizatorilor prefera să ruleze ramurile „testing” sau „unstable” datorita faptului ca sunt mai la curent cu ultimele pachete software. 
Debian are reputaţia de a fi greu de instalat pentru utilizatorii neavizaţi, însă odată instalat sistemul dispune de un manager de pachete foarte bun, care face întreţinerea şi instalarea de software un proces foarte uşor.

Pro: 100% gratuit, suport excelent din partea comunităţii, instalarea uşoară de software cu apt-get
Contra: program de instalare arhaic, versiunea stabila are pachete foarte vechi
Mangement de pachete: APT (DEB)
Download gratuit: Da





Slackware Linux

Slackware Linux, creat de Patrick Wolkerding în 1992 este cea mai veche distribuţie de Linux, care a reuşit în cei 14 ani de existenta să fie în topul preferinţelor utilizatorilor de Linux din toata lumea. Filozofia Slackware se rezuma în trei cuvinte: simplitate, stabilitate, securitate. Slackware s-a menţinut în topuri atâţia ani poate datorita simplităţii sale, fără îmbunătăţiri grafice, cu un program de instalare în mod text, fără unelte grafice de configurare, dar care oferă o funcţionalitate şi stabilitate fără cusur. Daca nu ştii ce instalezi, aproape nici nu-ti dai seama ca e o distribuţie anume. E pur şi simplu Linux. Deşi alte distribuţii au dezvoltat tot felul de interfeţe grafice pentru diverse utilitare obişnuite, în Slackware totul se face prin fişierele de configurare. Din aceasta cauza, Slackware este recomandat doar celor care intenţionează să petreacă ceva timp învăţând Linux. Cu toate acestea, Slackware oferă o atracţie magica pentru mulţi utilizatori. Este o distribuţie extrem de stabila şi securizata, foarte potrivita pentru servere. Administratorii linux experimentaţi prefera Slackware pentru ca are mai puţine bug-uri şi foloseşte majoritatea pachetelor în forma lor originara, după o testare riguroasa, fără prea multe patch-uri şi „îmbunătăţiri” care pot introduce noi bug-uri. Apariţiile de noi versiuni sunt mai rare, aproximativ odată pe an, dar întotdeauna se pot instala versiuni noi de pachete de îndată ce sunt puse pe FTP. 
Probabil cea mai buna descriere a Slackware Linux este aceasta: daca ai nevoie de ajutor în Linux, găseşte pe cineva care foloseşte Slackware. Un utilizator Slackware mai curând poate rezolva problema decât un utilizator familiar cu oricare alta distribuţie.
Trebuie să spunem ca Patrick Volkerding este foarte popular printre fanii Slackware, ei referindu-se la Pat ca „The Man” (Omul) ca forma de respect pentru ca le oferă ceea ce ei considera a fi cea mai buna distribuţie existenta. De asemenea au şi o zicala „în Pat we trust” ( în Pat ne încredem), arătându-şi totala încredere în îndemânarea lui Patrick.

Pro: Stabilitate excelenta şi foarte puţine bug-uri, este distribuţia de Linux cea mai apropiata de Unix
Contra: majoritatea configurărilor se fac manual, din fişierele de configurare
Management de pachete: Slackware Package management (TGZ), swaret, slapt-get
Download gratuit: Da

Distribuţiile de Linux enumerate mai sus nu sunt singurele distribuţii. Cel mai popular site web care constituie o baza de date cu majoritatea distribuţiilor de linux existente, www.distrowatch.com , numără peste 300 de distribuţii de linux.